Ce este Sufletul

cativa copii cu varsta de 7-8 ani au raspuns astfel:

Sufletul este o inimă şi prietenul omului.

Sufletul este o inimă mare.

Sufletul este o iubire bună şi dulce.

Sufletul este un dar de dragoste.

Sufletul este curăţenia.

Sufletul este bun, îndrăzneţ, curat. Este un organ de care trebuie să avem grijă.

Sufletul este bunătate, milă, prieten, gîndire.

Suflet: Inima mea. Cu ce trăiesc eu. Aerul din mine.

Sufletul este spirit. Spiritul este o stea.

Sufletul este un spirit cu care Dumnezeu va vedea faptele bune şi rele şi mila.

Sufletul este partea sentimentală a oamenilor.

Sufletul este un lucru foarte important care îl menţine pe om în viaţă. În el stau închise toate amintirile, bucuriile şi altele.

Sufletul este interiorul dintr-un om, această parte ne face să ne mişcăm.

Sufletul ne-a ajutat să deschidem ochii, să mergem, să gîndim.

Sufletul este răutatea şi bunătatea cu care ne purtăm în fiecare zi cu oamenii de pe stradă şi de acasă.

Cu sufletul meu sînt bună cu prietenii. Sufletul este cea mai bună prietenă.

Acum va intreb pe voi ... ce este sufletul?

Oare sufletul e cel care ne tine in viata, straluceste ca o stea, poate fi vazut in stralucirea ochilor, in el regasim amintirile, bucuriile, poate fi bunătate, milă, prieten, gîndire?

oare ne ajuta sa deschidem ochii pentru a vedea mai bine lucrurile, sa mergem inainte atunci cand ne lovim de obstacole, sa gandim pozitiv chiar si atunci cand se aduna lucruri negative in jurul nostru?

oare sufletul fiecaruia poate fi caracterizat prin bunatatea si rautatea cu care se comporta in fiecare zi fata de oameni obisnuiti si fata de cei dragi sau cunoscuti ?

este o intrebare banala? fara sens? nu v-ati gandit niciodata la ea? sau v-ati gandit dar nu ati avut timp sa ii oferiti si un raspuns?

m-ar bucura sa aflu si de la voi cate un raspuns la aceasta intrebare simpla.
Multumesc!!!

She walks in beauty

Poem by Lord Byron

She walks in beauty, like the night
of cloudless climes and starry skies,
and all that's best of dark and bright
meet in her aspect and her eyes:
thus mellow'd to that tender light
which heaven to gaudy day denies.


One shade more.. one ray less..
Had half impair'd the nameless grace
which waves in every raven tress,
or softly lightens o'er her face,
where thoughts serenely sweet express
how pure.. how dear their dwelling place.


And on that cheek, and o'er that brow
so soft, so calm, yet eloquent,
the smiles that win, the tints that glow,
but tell of days in goodness spent,
a mind at peace with all below,
a heart whose love is innocent.